Filmele vazute la cinematograf au intotdeauna ceva special. Desi ai vazut multe filme, nu uiti niciodata povestea fiecarui film...unde l-ai vazut, cu cine, cat de plina era sala, daca ai intarziat la el, ce comenta lumea prin sala..etc.
In seara asta am continuat povestirile legate de filme si am fost la Multiplex sa vad
"Revolutionary Road".
Am vrut de multe ori sa scriu despre casatorie, dar nu ma motiva ceva. Dupa ce am vazut filmul asta, m-am gandit o gramada la viata intr-o casnicie. Mi-au venit in minte fel si fel de exemple.
In film e vorba de un cuplu tanar, cu doi copii, el se duce in fiecare zi la jobul monoton, ea e casnica. El munceste acolo unde nu si-ar fi dorit niciodata, ea vrea sa rupa monotonia din viata lor si din universul ala in care toate cuplurile erau la fel. El o arde aiurea cu o secretara, ea cu un prieten de familie care o iubea dintotdeauna si era nefericit, la randul lui, intr-o casnicie la fel de monotona. Kate Winslet e nominalizata la Oscar pentru rolul din "The Reader", dar cred ca putea sa primeasca lejer o nominalizare si pt rolul asta.
Toate cuplurile din film mimeaza fericirea intr-o lume plictisitoare si trista, a domnilor cu palarii care iau in fiecare zi acelasi tren spre munca, a vecinelor care fac schimb de retete si au grija de copii.
Finalul e trist pentru toata lumea - pentru cei din film si pentru cei din sala, care, apropo, era surprinzator de goala pt Multiplex. Cateva fete care venisera de la cumparaturi erau enervant de galagioase si au fost avertizate de o doamna din sala care a strigat "liniste"..apoi altcineva.."ati auzit de cuvantul "tarani?", dupa care doamna revine - "oricum filmul asta nu e de voi" (?!).
Filmul asta ar putea fi proiectat intr-un fel de program educational, asa cum sunt cele despre sida, despre cancer la san, greenpeace...
Ca sa ne mai gandim o data inainte sa ne casatorim. Ca sa apreciem mai mult daca intr-adevar avem o casnicie fericita. Si sa ne gandim de 10 ori inainte de a face copii. Pentru ca sunt prea multe vieti aruncate pe "apa sambetei"..vorba ceea.
Sa zici "DA" e o chestie foarte tare, pare chiar "cul" in unele cazuri. Nu le-am inteles niciodata pe fetele disperate sa se marite. Nu inteleg ce castiga dupa casatorie. Sigur, o sa vina si momentul ala candva, poate o sa zic DA peste o saptamana..sau poate peste 10 ani. Dar nu fac un scop din asta si nu vad fericirea conditionata de casatorie. Stiu atatea cupluri casatorite si nefericite..si cand te gandesti cate or mai fi nefericite, care pe dinafara par fericite...
Pana si nunta in sine e un semn. Rudele din tot familionul se cunosc intre ele si schimba impresii false si pompoase. Lumea iti aduce bani si iti ureaza "casa de piatra". Daca mai primesti si chestii electrocasnice...e clar. Nu sunt pesimista si chiar cred ca exista si cupluri mai fericite dupa casatorie.
Dar cele mai multe sunt....
revenind la film si la oamenii din sala, erau doua cupluri in spatele nostru la vreo 50 de ani asa, oameni care aveau reactii putin intarziate la fazele din film..si cand ne-am ridicat de pe scaune, una dintre doamne si-a facut curaj si a zis-o:
"si cand te gandesti ca si viata noastra e asa..."Va recomand
"Revolutionary Road".
