Initial vroiam sa scriu despre Yo-Yo Ma, un tip care canta extraordinar de frumos la violoncel si vroiam sa va sugerez sa ascultati ASTA, dar cautand mai multe despre el, am gasit colaborari cu Bobby McFerrin, un alt tip foarte tare.
Si pana la urma m-am oprit asupra unui filmulet care te face sa razi, apoi sa zambesti, sa te minunezi si ...se face liniste.
Bobby McFerrin - un altfel de Ave Maria
Apr 29, 2008
Apr 28, 2008
Liniste
Sunt zile in care iti doresti sa stai pur si simplu, sa lenevesti, dar sa nu te plictisesti. Sa te simti bine si sa zambesti. Sunt zile in care iti pui toata forta mintii la incercare pentru a uita de necazuri si a te automotiva. Nu vrei sa auzi certuri in jurul tau, nici discutii superficiale, dar nici batai de cap cu probleme.
De obicei, zilele astea sunt la sfarsitul si, implicit, la inceputul unei alte etape. Cred ca nimanui nu ii place singuratatea, dar uneori ai nevoie sa fii singur. Suntem dependenti de oameni, dar cateodata ne sufoca, din prea multa sau prea putina iubire:).
M-am pierdut in galagie. Sunt din ce in ce mai irascibila si vad tot mai multe parti naspa la oamenii din jurul meu. De cele mai multe ori, eu eram omul care ii incuraja pe toti, eram optimista si vesela. M-ati dezamagit, multi dintre voi, iar acum, mai mult ca oricand, am nevoie de liniste.
Rasul in hohote e un pic infricosator. Un zambet delicat e mult mai expresiv.
"Astazi sunt fericit,
Astazi nu se intampla iarasi nimic,
Astazi am sa dorm si-am sa tac,
Astazi rad nemotivat"
...imi plac oamenii care zambesc pe strada si doar ei stiu de ce:)
De obicei, zilele astea sunt la sfarsitul si, implicit, la inceputul unei alte etape. Cred ca nimanui nu ii place singuratatea, dar uneori ai nevoie sa fii singur. Suntem dependenti de oameni, dar cateodata ne sufoca, din prea multa sau prea putina iubire:).
M-am pierdut in galagie. Sunt din ce in ce mai irascibila si vad tot mai multe parti naspa la oamenii din jurul meu. De cele mai multe ori, eu eram omul care ii incuraja pe toti, eram optimista si vesela. M-ati dezamagit, multi dintre voi, iar acum, mai mult ca oricand, am nevoie de liniste.
Rasul in hohote e un pic infricosator. Un zambet delicat e mult mai expresiv.
"Astazi sunt fericit,
Astazi nu se intampla iarasi nimic,
Astazi am sa dorm si-am sa tac,
Astazi rad nemotivat"
...imi plac oamenii care zambesc pe strada si doar ei stiu de ce:)
Apr 26, 2008
Crimagandit
In fiecare an, in saptamana Patimilor, numarul de credinciosi creste brusc. Oamenii tin post, "macar trei zile acolo...", se duc la biserica, se bat pe florile sfintite, isi cumpara candele care mai de care mai inventive, astfel incat sa nu te picure ceara pe maini.
Noaptea de Inviere este punctul culminant al saptamanii de Paste. La Inviere, tinerii merg cu grupul de prieteni, iar familistii cu copiii si cu vecinii. E clar, Invierea este un eveniment important pe care putini il rateaza. Stiu chiar oameni care pretind ca nu cred in Dumnezeu, dar merg la Inviere.
Ce inseamna totusi, sa crezi in Dumnezeu? De exemplu, un ateu nu crede, are orice alta explicatie despre existenta vietii pe pamant, dar face diferenta dintre bine si rau, nu da in cap nimanui pe strada sau scrie Dumnezeu, cu "D" mare.
Sau, un om care e evlavios, poate fi rau, egoist, zgarcit, dar vezi domne, el crede si merge la biserica si tine tot postul.
Credinta in Dumnezeu o sa fie intotdeauna relativa, pentru ca nu poti sa stii niciodata ce gandeste omul cu adevarat.
In viata facem toti "crimagandit", asa cum zicea un om destept. Nu exista om pur pe lumea asta, pentru ca mintea noastra lucreaza mult mai multe decat ceea ce e in aparenta.
Pana la urma, credinta poate fi o stare. Ai o viata absolut normala, cu chestii bune, cu pacate, dar ai si momente de liniste perfecta, in care esti doar tu cu tine. Te adresezi propriilor ganduri, sau te adresezi unei divinitati care crezi ca te asculta. Oamenii au nevoie sa creada in cineva, pentru ca sunt slabi. Vrei solutii si ajutor de la altcineva, atunci cand tu nu le mai gasesti. Poti sa le cauti la un prieten, sau sa le ceri unui spirit. Dar, pana la urma, doar tu le alegi.
Mergem la biserica pentru ca am fost crescuti in spiritul asta, pentru ca raul de zi cu zi este mult prea apasator, sau pur si simplu din ignoranta, pentru ca nu tinem la eveniment, dar nici nu vrem sa il ratam, ca doar toata lumea merge.
Slujba de inviere este doar un ritual. Nu o sa fii mai bun daca te duci sa iei lumina. Ca si prietenul, care la nevoie se cunoaste, asa e si cu credinta omului in divinitate. Daca exista, atunci ea ar tebui sa se vada in orice alt moment decat cele de sarbatori, sau de panica personala. In cazul asta, credinciosii din toata lumea ar incapea intr-o singura biserica.
Noaptea de Inviere este punctul culminant al saptamanii de Paste. La Inviere, tinerii merg cu grupul de prieteni, iar familistii cu copiii si cu vecinii. E clar, Invierea este un eveniment important pe care putini il rateaza. Stiu chiar oameni care pretind ca nu cred in Dumnezeu, dar merg la Inviere.
Ce inseamna totusi, sa crezi in Dumnezeu? De exemplu, un ateu nu crede, are orice alta explicatie despre existenta vietii pe pamant, dar face diferenta dintre bine si rau, nu da in cap nimanui pe strada sau scrie Dumnezeu, cu "D" mare.
Sau, un om care e evlavios, poate fi rau, egoist, zgarcit, dar vezi domne, el crede si merge la biserica si tine tot postul.
Credinta in Dumnezeu o sa fie intotdeauna relativa, pentru ca nu poti sa stii niciodata ce gandeste omul cu adevarat.
In viata facem toti "crimagandit", asa cum zicea un om destept. Nu exista om pur pe lumea asta, pentru ca mintea noastra lucreaza mult mai multe decat ceea ce e in aparenta.
Pana la urma, credinta poate fi o stare. Ai o viata absolut normala, cu chestii bune, cu pacate, dar ai si momente de liniste perfecta, in care esti doar tu cu tine. Te adresezi propriilor ganduri, sau te adresezi unei divinitati care crezi ca te asculta. Oamenii au nevoie sa creada in cineva, pentru ca sunt slabi. Vrei solutii si ajutor de la altcineva, atunci cand tu nu le mai gasesti. Poti sa le cauti la un prieten, sau sa le ceri unui spirit. Dar, pana la urma, doar tu le alegi.
Mergem la biserica pentru ca am fost crescuti in spiritul asta, pentru ca raul de zi cu zi este mult prea apasator, sau pur si simplu din ignoranta, pentru ca nu tinem la eveniment, dar nici nu vrem sa il ratam, ca doar toata lumea merge.
Slujba de inviere este doar un ritual. Nu o sa fii mai bun daca te duci sa iei lumina. Ca si prietenul, care la nevoie se cunoaste, asa e si cu credinta omului in divinitate. Daca exista, atunci ea ar tebui sa se vada in orice alt moment decat cele de sarbatori, sau de panica personala. In cazul asta, credinciosii din toata lumea ar incapea intr-o singura biserica.
Scurtmetraje
Am fost joi seara la un eveniment cu scurtmetraje - FutureShorts - in Fabrica.
Nu stiam exact ce o sa se intample, dar aveam chef de filmulete. Unele au fost foarte tari, altele mult prea...subtile:)). Partea a doua o sa fie pe 22 mai. Ne vedem acolo.
Mi-am adus aminte de festivalurile de filme la care am fost in ultimii ani. Next, Noaptea Devoratorilor de Scurtmetraje, Festivalul filmului britanic (dar anul asta am nimerit o porcarie de film - "my name is mani, not mami":))...si altele.
Trebuie sa vedeti cel mai tare scurtmetraj romanesc. Probabil unii il stiti. Cei care nu l-ati vazut, va jur ca merita 12 minute din viata voastra.
"Un cartus de Kent si un pachet de cafea"
Nu stiam exact ce o sa se intample, dar aveam chef de filmulete. Unele au fost foarte tari, altele mult prea...subtile:)). Partea a doua o sa fie pe 22 mai. Ne vedem acolo.
Mi-am adus aminte de festivalurile de filme la care am fost in ultimii ani. Next, Noaptea Devoratorilor de Scurtmetraje, Festivalul filmului britanic (dar anul asta am nimerit o porcarie de film - "my name is mani, not mami":))...si altele.
Trebuie sa vedeti cel mai tare scurtmetraj romanesc. Probabil unii il stiti. Cei care nu l-ati vazut, va jur ca merita 12 minute din viata voastra.
"Un cartus de Kent si un pachet de cafea"
Apr 25, 2008
Patrice la Bucuresti
Patrice - Arenele Romane - 23 iunie 2008
Probabil multi stiu o singura melodie de la Patrice - Soulstorm. Omul poate, insa, mult mai mult de atat. Cautati mai multe melodii sau cereti de la sursa, respectiv moi:))
Biletele costa 75 de lei si s-au pus deja in vanzare pe site-ul www.ticketpoint.ro si la Diverta.
Inca un concert tare la Bucuresti, ne asteapta o vara magica!
Mare e credinta ta
O poza pe care s-ar putea sa o stiti, dar care merita revazuta, acum cand toata lumea se rostogoleste, face tumbe, pentru a arata cat de credincioasa este.
sursa: ioan t. morar
Apr 23, 2008
Sunny day
Azi a fost o zi libera.
M-am trezit la 1, iar la 2 trebuia sa fiu la scoala la seminarul pentru care imi luasem si liber. Bineinteles ca am intarziat. Clasa in care facem de obicei era inchisa. Am inceput sa intru din clasa in clasa, ca poate dau de ei. Pana la urma m-am intalnit cu profa pe hol. Nu s-a mai facut. Venisera 4 oameni si au plecat acasa. Ghinion, dar macar am convins-o ca am un program groaznic si sa nu ia in calcul numeroasele absente de pana acum :D.
La 5 aveam un curs la Universitate, asa ca cea mai buna varianta era sa o ard aiurea prin oras. Restul lumii era la munca. Trist.
Am luat 336 de la Leu, spre Universitate. La Kogalniceanu am zis sa cobor si sa ma plimb mai mult, ca si asa timp era din plin. Si cum am coborat, au urcat controlorii:))). Foarte tare! Nu aveam abonament si nici nu am de gand sa imi mai fac, desi mi-am facut intotdeauna. E mai palpitant fara.
M-am plimbat si am facut o prima oprire la fantana. Chill total. Multi oameni care stateau la soare. Era o stare extraordinara. Si am zis sa fac o poza la un moment dat. Nu-l vazusem in aer, a aparut doar in poza - amazing.
Au urmat cumparaturile, ca deh, nu se poate o zi reusita fara:)). Printre altele mi-am luat si o pereche de ochelari de soare, desi nu prea port.
Si...dupa multa plimbare, m-am dus la curs. Eram cativa oameni si proful a dat mesaj ca nu mai poate sa ajunga. De data asta n-am mai luat-o ca pe un ghinion. Am plecat si mi-am continuat plimbarea:D
M-am dus la tnb, ca se mutase soarele pe partea aia. M-am intins pe o banca si am citit. Am uitat sa spun ca azi am purtat din nou ghiozdan - tocmai bun pentru o zi ca asta:). Din nou, chill total. Magic.
La un moment dat a venit un batranel la mine si jur ca mi-a zis fix asa:
" m-am dus la o doamna mai devreme, dar cred ca era nebuna. nu-i faceam nimic. am vrut doar sa vorbesc cu ea. se vede pe tine ca esti un om bland. fata mea e profesoara de matematica. si eu am fost profesor si 25 de ani am lucrat la ministerul de finante. am 6 nepoti si 2 stranepoti. sper ca nu va deranjez...mai fac si eu haz de necaz.
- care necaz?
- eh..necazuri sunt la tot pasul...asa e vorba. pai le spun si stranepotilor mei, o fata si un baiat: necazurile se amuza mereu de noi. de ce sa nu ne amuzam si noi de ele?"
Avea 80 de ani.
Am stat in locul ala magic pana am terminat cartea ( Dupa banchet - Yukio Mishima").
Acasa am vazut dupa mult timp copacii pe zi. Si la ce mi-au sclipit ochii? la corcodelele care sunt uriase acum:)). Perfect sa iti inchei ziua asa, credeam.
Dar nu. Am facut plinul acasa, dupa care m-am dus pe motoare. Era 9 si ceva. Primul relax de pe motoare, pe anul asta. Ne-am luat cartofi prajiti, dar nu aveau sare. Pe la 10 si ceva am plecat, ca incepea vijelia. Sticle sparte, haos pe motoare. Cica s-a spart ghinionul :)
O zi cu ochelari de soare.
M-am trezit la 1, iar la 2 trebuia sa fiu la scoala la seminarul pentru care imi luasem si liber. Bineinteles ca am intarziat. Clasa in care facem de obicei era inchisa. Am inceput sa intru din clasa in clasa, ca poate dau de ei. Pana la urma m-am intalnit cu profa pe hol. Nu s-a mai facut. Venisera 4 oameni si au plecat acasa. Ghinion, dar macar am convins-o ca am un program groaznic si sa nu ia in calcul numeroasele absente de pana acum :D.
La 5 aveam un curs la Universitate, asa ca cea mai buna varianta era sa o ard aiurea prin oras. Restul lumii era la munca. Trist.
Am luat 336 de la Leu, spre Universitate. La Kogalniceanu am zis sa cobor si sa ma plimb mai mult, ca si asa timp era din plin. Si cum am coborat, au urcat controlorii:))). Foarte tare! Nu aveam abonament si nici nu am de gand sa imi mai fac, desi mi-am facut intotdeauna. E mai palpitant fara.
M-am plimbat si am facut o prima oprire la fantana. Chill total. Multi oameni care stateau la soare. Era o stare extraordinara. Si am zis sa fac o poza la un moment dat. Nu-l vazusem in aer, a aparut doar in poza - amazing.
Au urmat cumparaturile, ca deh, nu se poate o zi reusita fara:)). Printre altele mi-am luat si o pereche de ochelari de soare, desi nu prea port.
Si...dupa multa plimbare, m-am dus la curs. Eram cativa oameni si proful a dat mesaj ca nu mai poate sa ajunga. De data asta n-am mai luat-o ca pe un ghinion. Am plecat si mi-am continuat plimbarea:D
M-am dus la tnb, ca se mutase soarele pe partea aia. M-am intins pe o banca si am citit. Am uitat sa spun ca azi am purtat din nou ghiozdan - tocmai bun pentru o zi ca asta:). Din nou, chill total. Magic.
La un moment dat a venit un batranel la mine si jur ca mi-a zis fix asa:
" m-am dus la o doamna mai devreme, dar cred ca era nebuna. nu-i faceam nimic. am vrut doar sa vorbesc cu ea. se vede pe tine ca esti un om bland. fata mea e profesoara de matematica. si eu am fost profesor si 25 de ani am lucrat la ministerul de finante. am 6 nepoti si 2 stranepoti. sper ca nu va deranjez...mai fac si eu haz de necaz.
- care necaz?
- eh..necazuri sunt la tot pasul...asa e vorba. pai le spun si stranepotilor mei, o fata si un baiat: necazurile se amuza mereu de noi. de ce sa nu ne amuzam si noi de ele?"
Avea 80 de ani.
Am stat in locul ala magic pana am terminat cartea ( Dupa banchet - Yukio Mishima").
Acasa am vazut dupa mult timp copacii pe zi. Si la ce mi-au sclipit ochii? la corcodelele care sunt uriase acum:)). Perfect sa iti inchei ziua asa, credeam.
Dar nu. Am facut plinul acasa, dupa care m-am dus pe motoare. Era 9 si ceva. Primul relax de pe motoare, pe anul asta. Ne-am luat cartofi prajiti, dar nu aveau sare. Pe la 10 si ceva am plecat, ca incepea vijelia. Sticle sparte, haos pe motoare. Cica s-a spart ghinionul :)
O zi cu ochelari de soare.
Apr 21, 2008
Why do you get a job?
E trist - aproape toti prietenii mei intre 20-25 de ani lucreaza. De unde valul asta de maturizare? De ce ne angajam?
Raspunsul meu nu se refera nici la bani si nici la joburi din pasiune.
Avem joburi pentru ca nu stam la facultate. Cu cateva exceptii ( medicina, arhitectura...), e foarte simplu sa faci o facultate. Mai grav, e o mare pierdere de timp. Daca nu ai alta ocupatie, iti legi o zi intreaga de un seminar sau doua, puse total aiurea, iar intre cursuri si seminarii sunt foarte multe ferestre, in care, din nou, pierzi timpul. Ca sa nu mai spun ca noi facem cursuri in 3 locatii diferite.
Cartile dupa care invatam sunt invechite, batranesti si plictisitoare, sunt tot mai multe examene grila cu care poti sa treci usor anul, foarte putine cursuri sunt atragatoare si atunci, de ce sa te mai duci? Oricum o termini, chiar si daca nu depui cine stie ce efort.
Conteaza foarte mult si grupul de prieteni. E de ajuns sa sparga unul gheata si sa se angajeze. De aici, nu mai e decat putin pana ca si ceilalti sa faca la fel, fara sa aiba neaparat un motiv serios. Cel mai naspa e cand toti prietenii tai lucreza si tu sa nu ai cu cine sa iesi la ce ora vrei. Si atunci crezi ca problema e la tine. E vorba, in mare parte, de sincronizarea cu ceilalti de varsta ta.
Ne traim vietile diferit, dar nu vrem sa pierdem ritmul cu ceilalti.
Oricum, joburile astea nu au aparut intamplator. Sistemul de invatamant romanesc e intentionat facut in asa fel incat sa indrepte tinerii catre munca, pentru ca e mare nevoie de forte noi.
O sa fim o generatie obosita? Da, pentru ca avem facultate, job, distractii, poluare, sex, drugs and rock&roll. Dar o sa fim o generatie fericita.
Suntem cei care profita cel mai mult de democratie de 16 ani incoace, contribuim cel mai mult la evolutia economica, sociala si politica, distrugem stratul de ozon, dar, cel mai important, suntem generatia miserupista. Nu o sa apucam decaderea lumii de azi. Suntem fix miezul.
Raspunsul meu nu se refera nici la bani si nici la joburi din pasiune.
Avem joburi pentru ca nu stam la facultate. Cu cateva exceptii ( medicina, arhitectura...), e foarte simplu sa faci o facultate. Mai grav, e o mare pierdere de timp. Daca nu ai alta ocupatie, iti legi o zi intreaga de un seminar sau doua, puse total aiurea, iar intre cursuri si seminarii sunt foarte multe ferestre, in care, din nou, pierzi timpul. Ca sa nu mai spun ca noi facem cursuri in 3 locatii diferite.
Cartile dupa care invatam sunt invechite, batranesti si plictisitoare, sunt tot mai multe examene grila cu care poti sa treci usor anul, foarte putine cursuri sunt atragatoare si atunci, de ce sa te mai duci? Oricum o termini, chiar si daca nu depui cine stie ce efort.
Conteaza foarte mult si grupul de prieteni. E de ajuns sa sparga unul gheata si sa se angajeze. De aici, nu mai e decat putin pana ca si ceilalti sa faca la fel, fara sa aiba neaparat un motiv serios. Cel mai naspa e cand toti prietenii tai lucreza si tu sa nu ai cu cine sa iesi la ce ora vrei. Si atunci crezi ca problema e la tine. E vorba, in mare parte, de sincronizarea cu ceilalti de varsta ta.
Ne traim vietile diferit, dar nu vrem sa pierdem ritmul cu ceilalti.
Oricum, joburile astea nu au aparut intamplator. Sistemul de invatamant romanesc e intentionat facut in asa fel incat sa indrepte tinerii catre munca, pentru ca e mare nevoie de forte noi.
O sa fim o generatie obosita? Da, pentru ca avem facultate, job, distractii, poluare, sex, drugs and rock&roll. Dar o sa fim o generatie fericita.
Suntem cei care profita cel mai mult de democratie de 16 ani incoace, contribuim cel mai mult la evolutia economica, sociala si politica, distrugem stratul de ozon, dar, cel mai important, suntem generatia miserupista. Nu o sa apucam decaderea lumii de azi. Suntem fix miezul.
Apr 20, 2008
O lume minunata
Iubim copiii din oameni.
Imbatranim pe zi ce trece, nu neaparat fizic. Se intampla ca la 20 si ceva de ani sa auzi pe cineva zicand "ce-am imbatranit..." si zici "eee..cum sa fii batran la 20 si ceva de ani?".
Totusi, e ceva care imbatraneste in noi, se prafuieste. Ne e dor de copilarie si iubim copiii pentru ca noi am uitat sa ne bucuram de lucrurile marunte. Ne simtim batrani si ne plictisim de distractii si de depravare. Avem nevoie de ceva pur in viata noastra si atunci cand simti ca tu nu mai esti asa, cauti asta in cel de langa tine. Te plictisesti de proprii prieteni cu care te-ai distrat in ultimii ani. Iti e dor de prietenii vechi, pe care i-ai uitat.
Primavara este o bucurie copilareasca. Ador primavara! Ce tare e cand iesi in parc dupa foarte mult timp, sa te plimbi, pur si simplu. Ce bune sunt corcodelele, chiar si bobitele alea minuscule. Ce frumos e cand vezi doi batrani imbracati elegant, tinandu-se de mana. Ei sunt copii pentru ca se bucura din nou de lucrurile marunte: de o nota buna a nepotelului, de un biletel primit, de o paine ( in loc de ciocolata pentru un copil).
Eu fac lucruri de oameni mari, dar privesc lumea prin ochi de copil. Imi place sa fiu rasfatata.
Cineva imi zicea candva ca sunt un copil scump:). Nu exista nici o granita. Sunt un copil, daca ma cunosti, iar "scump" - e ceva relativ.
Imbatranim pe zi ce trece, nu neaparat fizic. Se intampla ca la 20 si ceva de ani sa auzi pe cineva zicand "ce-am imbatranit..." si zici "eee..cum sa fii batran la 20 si ceva de ani?".
Totusi, e ceva care imbatraneste in noi, se prafuieste. Ne e dor de copilarie si iubim copiii pentru ca noi am uitat sa ne bucuram de lucrurile marunte. Ne simtim batrani si ne plictisim de distractii si de depravare. Avem nevoie de ceva pur in viata noastra si atunci cand simti ca tu nu mai esti asa, cauti asta in cel de langa tine. Te plictisesti de proprii prieteni cu care te-ai distrat in ultimii ani. Iti e dor de prietenii vechi, pe care i-ai uitat.
Primavara este o bucurie copilareasca. Ador primavara! Ce tare e cand iesi in parc dupa foarte mult timp, sa te plimbi, pur si simplu. Ce bune sunt corcodelele, chiar si bobitele alea minuscule. Ce frumos e cand vezi doi batrani imbracati elegant, tinandu-se de mana. Ei sunt copii pentru ca se bucura din nou de lucrurile marunte: de o nota buna a nepotelului, de un biletel primit, de o paine ( in loc de ciocolata pentru un copil).
Eu fac lucruri de oameni mari, dar privesc lumea prin ochi de copil. Imi place sa fiu rasfatata.
Cineva imi zicea candva ca sunt un copil scump:). Nu exista nici o granita. Sunt un copil, daca ma cunosti, iar "scump" - e ceva relativ.
Apr 16, 2008
Coke Live si in 2008
Ediţia a doua a CokeLive Festival va avea loc, anul acesta, pe 12 şi 13 septembrie, pe Insula Lacul Morii din Bucureşti, evenimentul fiind organizat de Coca-Cola împreună cu Emag!c Entertainment.
"În acest an, pentru că ne dorim ca festivalul să fie şi mai interactiv, ne-am unit forţele cu o companie de promovare de concerte cu o lungă experienţă, Emag!c Entertainment", a declarat Natalia Preduţ, Group Brand Manager, Sparkling Beverages, Coca-Cola Ro/Bg/Md/Mk. Emag!c
Entertainment este compania de promovare de concerte şi impresariat artistic internaţional care a adus în România artişti precum Depeche Mode, Shakira, Marilyn Manson, P!nk, Alice Cooper sau Duran Duran şi care anul acesta va organiza concertele Kylie, Metallica, Lenny Kravitz şi Iron Maiden, precum şi festivalul B'estfest.
"După colaborarea excelentă de anul trecut în cadrul altor evenimente, suntem încântaţi că avem ocazia de a ne aduce contribuţia la transformarea CokeLive într-unul dintre cele mai bune festivaluri internaţionale din Europa", a declarat Laura Coroianu, Managing Partner Emag!c Entertainment.
În următoarele săptămâni, CokeLive Festival va face publice primele nume internaţionale confirmate pe afiş.
sursa: mediafax
"În acest an, pentru că ne dorim ca festivalul să fie şi mai interactiv, ne-am unit forţele cu o companie de promovare de concerte cu o lungă experienţă, Emag!c Entertainment", a declarat Natalia Preduţ, Group Brand Manager, Sparkling Beverages, Coca-Cola Ro/Bg/Md/Mk. Emag!c
Entertainment este compania de promovare de concerte şi impresariat artistic internaţional care a adus în România artişti precum Depeche Mode, Shakira, Marilyn Manson, P!nk, Alice Cooper sau Duran Duran şi care anul acesta va organiza concertele Kylie, Metallica, Lenny Kravitz şi Iron Maiden, precum şi festivalul B'estfest.
"După colaborarea excelentă de anul trecut în cadrul altor evenimente, suntem încântaţi că avem ocazia de a ne aduce contribuţia la transformarea CokeLive într-unul dintre cele mai bune festivaluri internaţionale din Europa", a declarat Laura Coroianu, Managing Partner Emag!c Entertainment.
În următoarele săptămâni, CokeLive Festival va face publice primele nume internaţionale confirmate pe afiş.
sursa: mediafax
Apr 15, 2008
People are strange
Pe la 20 de ani, un om si-a cam format o personalitate, are un temperament si un comportament care cu greu mai pot fi schimbate. Exista, insa, ceva cu care omul este foarte maleabil, indiferent de varsta: atitudinea.
Oricat de optimisti am fi si oricat de pozitiv am gandi, trebuie sa fi spus macar o data ca "life sucks". Si ce e naspa, de fapt? Sunt relatiile cu ceilalti, jobul, stresul, lipsurile, boala, necazurile, esecurile, care (in afara de boala) apar tot din cauza oamenilor, a noastra sau a altora.
Ceilalti ne influenteaza cel mai mult viata, chiar daca suntem independenti si prin gandire si financiar. Totul poate sa mearga minunat, dar atunci cand te certi cu cineva apropiat parca iti cade cerul in cap. Poti sa ai un job misto, sa iti mearga bine la facultate, sa fii sanatos, sa ai bani si tot degeaba, daca nu te ai bine cu ceilalti oameni, iar asta nu se poate intampla cu toti si cu toate.
Si pentru ca ceilalti sunt atat de importanti pentru noi, ei ne provoaca cele mai mari bucurii, dar si cele mai mari dezamagiri. Poti sa fii cu cineva cativa ani, iar la un moment dat sa iti dai seama ca nu mai e omul pe care l-ai cunoscut. Azi esti prieten cu un coleg de la munca, maine afli ca te sapa pe la spate. Si exemplele pot continua, din nefericire.
In metrou, oamenii sunt bosumflati, sunt obositi, de ce? pentru ca i-au facut altii sa fie asa. Daca persoanele din jurul tau ar fi bune, dragute, de treaba, atunci seara, cand te-ai intoarce de la serviciu, ai zambi. Oboseala nu este decat o scuza, altele sunt motivele oamenilor care nu zambesc. Rutina, lipsa distractiilor, de asemenea, niste scuze.
Oamenii sunt razbunatori, invidiosi, cand ar putea sa se concentreze pe altceva. Chiar si prietenii nostri sunt asa, nu cu noi, ci cu altii. E vorba doar de conjunctura. Un om este bun cu tine, dar rau cu altul si tu la fel. In cazurile mai naspa, cand se fac niste incurcaturi intre semnele astrale ( ya right) se poate intampla ca prietenii sau cineva apropiat sa fie rau cu tine, sau tu sa te porti aiurea cu o persoana care nu merita. Si de aici - buf! Increderea se duce, ii privesti altfel si pe ceilalti, parca si la munca incepe sa mearga naspa, afara mai si ploua, zambetul, clar, se duce si el.
Dar totul se schimba de la zi la zi. Oamenii isi schimba atitudinea fata de oameni si le fac viata mai frumoasa sau mai putin frumoasa.
Mi-as dori ca oamenii sa nu mai fie atat de ciudat...de rai.
Oricat de optimisti am fi si oricat de pozitiv am gandi, trebuie sa fi spus macar o data ca "life sucks". Si ce e naspa, de fapt? Sunt relatiile cu ceilalti, jobul, stresul, lipsurile, boala, necazurile, esecurile, care (in afara de boala) apar tot din cauza oamenilor, a noastra sau a altora.
Ceilalti ne influenteaza cel mai mult viata, chiar daca suntem independenti si prin gandire si financiar. Totul poate sa mearga minunat, dar atunci cand te certi cu cineva apropiat parca iti cade cerul in cap. Poti sa ai un job misto, sa iti mearga bine la facultate, sa fii sanatos, sa ai bani si tot degeaba, daca nu te ai bine cu ceilalti oameni, iar asta nu se poate intampla cu toti si cu toate.
Si pentru ca ceilalti sunt atat de importanti pentru noi, ei ne provoaca cele mai mari bucurii, dar si cele mai mari dezamagiri. Poti sa fii cu cineva cativa ani, iar la un moment dat sa iti dai seama ca nu mai e omul pe care l-ai cunoscut. Azi esti prieten cu un coleg de la munca, maine afli ca te sapa pe la spate. Si exemplele pot continua, din nefericire.
In metrou, oamenii sunt bosumflati, sunt obositi, de ce? pentru ca i-au facut altii sa fie asa. Daca persoanele din jurul tau ar fi bune, dragute, de treaba, atunci seara, cand te-ai intoarce de la serviciu, ai zambi. Oboseala nu este decat o scuza, altele sunt motivele oamenilor care nu zambesc. Rutina, lipsa distractiilor, de asemenea, niste scuze.
Oamenii sunt razbunatori, invidiosi, cand ar putea sa se concentreze pe altceva. Chiar si prietenii nostri sunt asa, nu cu noi, ci cu altii. E vorba doar de conjunctura. Un om este bun cu tine, dar rau cu altul si tu la fel. In cazurile mai naspa, cand se fac niste incurcaturi intre semnele astrale ( ya right) se poate intampla ca prietenii sau cineva apropiat sa fie rau cu tine, sau tu sa te porti aiurea cu o persoana care nu merita. Si de aici - buf! Increderea se duce, ii privesti altfel si pe ceilalti, parca si la munca incepe sa mearga naspa, afara mai si ploua, zambetul, clar, se duce si el.
Dar totul se schimba de la zi la zi. Oamenii isi schimba atitudinea fata de oameni si le fac viata mai frumoasa sau mai putin frumoasa.
Mi-as dori ca oamenii sa nu mai fie atat de ciudat...de rai.
Cum ajunge lumea pe blogul meu
Prin programul care monitorizeaza traficul pot sa vad si cate persoane m-au gasit pe Google si ce cautare au dat. Bai frate, 90% din cei care au intrat de pe Google si au cautat "cum se fac drogurile" sau "special k" au ajuns pe blogul meu :)). Asta datorita unui post mai vechi, pentru care am fost si criticata de multi ca sunt anti-droguri, fara sa fiu in cunostinta de cauza. Era un articol pentru facultate si credeti-ma ca m-am informat.
Dar cu siguranta nu sunt cea mai buna sursa de informare despre droguri, asa ca nu mai intrati pentru asta :)).
Dar cu siguranta nu sunt cea mai buna sursa de informare despre droguri, asa ca nu mai intrati pentru asta :)).
Apr 14, 2008
Mesaj de la Mutu
Tocmai ce am scris despre sms-uri mai devreme si sa vedeti ce mesaj am primit in seara asta...incredibil!!!
"Sunt ceea ce sunt pentru ca tu tii la mine. Urmareste-ma azi, la 22.30, la Kanal D, in serialul "Il Fenomeno Adrian Mutu". Multumesc, Adrian Mutu" :))))))))))))
nu-i adevarat!!!! de unde au aia de la kanal d nr meu? ati primit si voi asa ceva?
giiiiiz...asta da publicitate agresiva :|
"Sunt ceea ce sunt pentru ca tu tii la mine. Urmareste-ma azi, la 22.30, la Kanal D, in serialul "Il Fenomeno Adrian Mutu". Multumesc, Adrian Mutu" :))))))))))))
nu-i adevarat!!!! de unde au aia de la kanal d nr meu? ati primit si voi asa ceva?
giiiiiz...asta da publicitate agresiva :|
Apr 13, 2008
Glastonbury, paradisul muzical
Ca tot am apucat sa vorbesc despre B'estfest si am amintit de Glastonbury, a trebuit sa revin asupra subiectului pentru lamuriri.
Glastonbury e cel mai tare festival de muzica din Europa, care are loc in Anglia, un fel de Mecca in muzica. Cele mai tari trupe acolo se aduna si fac niste show-uri incredibile. E locul in care imi doresc cel mai mult sa ajung si o sa fac tot posibilul pentru asta. Deocamdata, stau cu gura cascata la filmuletele de pe youtube.
Pentru voi, am facut o selectie!
De la Glastonbury pentru romanii de pe blogul meu:
Radiohead - Street Spirit
The Killers - When you were young
Coldplay - The scientist
Muse - Hysteria
Travis - Why does it always rain on me
R.E.M. - Losing my religion
Arctic Monkeys - When the sun goes down
Arctic Monkeys - Mardy bum
The White Stripes - Jolene
HAAAAAAOOOOOOOOS
promit, promit ca o sa ajung acolo si n-o sa uit de unde am plecat:))) o sa va spun si voua cum a fost :d
Glastonbury e cel mai tare festival de muzica din Europa, care are loc in Anglia, un fel de Mecca in muzica. Cele mai tari trupe acolo se aduna si fac niste show-uri incredibile. E locul in care imi doresc cel mai mult sa ajung si o sa fac tot posibilul pentru asta. Deocamdata, stau cu gura cascata la filmuletele de pe youtube.
Pentru voi, am facut o selectie!
De la Glastonbury pentru romanii de pe blogul meu:
Radiohead - Street Spirit
The Killers - When you were young
Coldplay - The scientist
Muse - Hysteria
Travis - Why does it always rain on me
R.E.M. - Losing my religion
Arctic Monkeys - When the sun goes down
Arctic Monkeys - Mardy bum
The White Stripes - Jolene
HAAAAAAOOOOOOOOS
promit, promit ca o sa ajung acolo si n-o sa uit de unde am plecat:))) o sa va spun si voua cum a fost :d
Un om frumos
In viata totul e relativ, suntem o specie dominata de nuante. Frumusetea e si ea relativa. Ni se intampla sa vedem pe strada o fata sau un tip frumos asa cum n-am mai vazut niciodata, sa ne minunam de perfectiunea trasaturilor, de gratia lor.
Sunt, insa, oameni care te cuceresc printr-o altfel de frumusete. Au idei de geniu, sunt creativi, te fascineaza cand vorbesc si in prezenta lor te simti mic, dar onorat ca ii cunosti. Oamenii astia sunt atat de putini, ca d'aia sunt si deosebiti.
Stiu un om urat, ciudat, dificil, singuratic, pretentios, nemultumit si de multe ori deprimat, dar intotdeauna atat de frumos! Thom Yorke este solistul de la Radiohead, geniul care a revolutionat muzica, omul care a facut arta din starile lui de depresie si a bucurat milioane de oameni, fara sa vrea. Thom Yorke face misto de propriile hituri si se minuneaza ca au avut un succes atat de mare. Este sarcastic si un geniu neinteles (de fapt, cam toate geniile sunt neintelese). Ii pasa prea putin de contractele cu casele de discuri si de oamenii care il cer in concerte. Canta doar ce vrea si cand vrea el. Si o face minunat. Inchide ochii si se transforma in cel mai frumos om, cu cele mai frumoase imperfectiuni.
"No surprises" (trebuie sa va uitati!!!) este parte din frumusetea lui si una din cele mai tari melodii ever!
Apr 12, 2008
B'estfest
De anul trecut parca am intrat si noi in randul lumii cu doua festivaluri de muzica de nivel international - Coke Live, respectiv Bestival.
Anul asta nu se stie nimic legat de Coke, dar, din cate imi aduc aminte, si anul trecut a fost anuntat destul de tarziu. Si ne ramane de vorbit despre Bestival, care are si un nou nume - B'estfest. Pe bune?
Treaba sta in felul urmator: aproape in fiecare zi intru pe siteul lor si astept cu sufletul la gura un anunt tare, frate! O trupa care sa ma dea pe spate. O trupa la care visez, care are pe youtube milioane de accesari la filmulete cu concertele de la mama lor, din Glastonbury. Visam la Radiohead, The Killers, Red Hot Chilli Peppers, The White Stripes, Coldplay, Travis...sau altele la fel de tari. Si, pana acum, nici una din astea sau macar de nivelul lor nu este anuntata pe afisul oficial. Avem, in schimb:
CYPRESS HILL, UNKLE, APOLLO 440, MISS PLATNUM (4 iulie)
KAISER CHIEFS, MANIC STREET PREACHERS, STEREOPHONICS si NOUVELLE VAGUE (5 iulie)
NELLY FURTADO, MANU CHAO, ROSIN MURPHY (MOLOKO) si SUNRISE AVENUE (6 iulie)
JUDAS PRIEST, PRIMAL FEAR si ROSS THE BOSS (11 iulie)
Dintre toate astea, o sa ma duc pentru Nouvelle Vague, Kaiser Chiefs, Rosin Murphy si Manic Street Preachers. Si stii cum iti dai seama cat de tare e trupa/artistul respectiv? Gandeste-te cati oameni s-ar duce la un concert individual. Care dintre toate astea ar umple un stadion?
Am cativa prieteni, totusi, care au fost super incantati de anunturi. Cu Roxi am avut asa o discutie in contradictoriu despre cat de tari sunt artistii respectivi...eu am spus ca nu sunt wow si ea a spus ca, ba da, sunt wow. Si eu am continuat: Daca astia sunt wow, atunci cum ar fi Radiohead?
Roxi: Daca Radiohead e wow, atunci cum e Metallica?
Eu: As da oricand Metallica pentru Radiohead.
Roxi: Eu as da Radiohead pe Portishead.
Ok..si ajungem la celebrul cliseu "gusturile nu se discuta". Aiurea, ba se discuta zi de zi...de la cum e imbracat unul, pana la pareri despre filme..si tot felul de critici despre cum gandeste cineva. Si pana la urma, la un festival care se vrea a fi tare se pune problema mai presus de gusturi. Sunt convinsa ca cei care se ocupa cu organizarea Bestfestului ar fi gustat una din trupele wow ale lumii, dar trebuie indeplinite multe conditii pentru a aduce pe cineva extraordinar de tare in Romania: bani, programul artistului, conditii tehnice..si apropo de sonorizare...ganditi-va, cei care ati fost, la problemele tehnice pe care le-a avut Morcheeba in timpul concertului anul trecut. Pai cum ar fi sa cada sunetul la Radiohead?
E distanta mare de la Bucuresti la Glastonbury, dar am inaintat si noi cu cativa metri. Chiar apreciez toate concertele care au fost in ultimii 3 ani si faptul ca macar se incearca.
Vreau sa le multumesc celor care i-au adus pe: Muse, Rolling Stones, Depeche, Placebo, Faithless, Deep Purple, Gogol Bordello, Fatboy Slim, lor, pentru ca au venit (scuze fata de cei pe care i-am uitat), lu' mama, prietenilor, pentru ca au fost alaturi de mine si fanilor...lor. Desi am ratat cateva din concertele astea, promit ca voi fi mai buna incepand cu anul acesta.
Anul asta nu se stie nimic legat de Coke, dar, din cate imi aduc aminte, si anul trecut a fost anuntat destul de tarziu. Si ne ramane de vorbit despre Bestival, care are si un nou nume - B'estfest. Pe bune?
Treaba sta in felul urmator: aproape in fiecare zi intru pe siteul lor si astept cu sufletul la gura un anunt tare, frate! O trupa care sa ma dea pe spate. O trupa la care visez, care are pe youtube milioane de accesari la filmulete cu concertele de la mama lor, din Glastonbury. Visam la Radiohead, The Killers, Red Hot Chilli Peppers, The White Stripes, Coldplay, Travis...sau altele la fel de tari. Si, pana acum, nici una din astea sau macar de nivelul lor nu este anuntata pe afisul oficial. Avem, in schimb:
CYPRESS HILL, UNKLE, APOLLO 440, MISS PLATNUM (4 iulie)
KAISER CHIEFS, MANIC STREET PREACHERS, STEREOPHONICS si NOUVELLE VAGUE (5 iulie)
NELLY FURTADO, MANU CHAO, ROSIN MURPHY (MOLOKO) si SUNRISE AVENUE (6 iulie)
JUDAS PRIEST, PRIMAL FEAR si ROSS THE BOSS (11 iulie)
Dintre toate astea, o sa ma duc pentru Nouvelle Vague, Kaiser Chiefs, Rosin Murphy si Manic Street Preachers. Si stii cum iti dai seama cat de tare e trupa/artistul respectiv? Gandeste-te cati oameni s-ar duce la un concert individual. Care dintre toate astea ar umple un stadion?
Am cativa prieteni, totusi, care au fost super incantati de anunturi. Cu Roxi am avut asa o discutie in contradictoriu despre cat de tari sunt artistii respectivi...eu am spus ca nu sunt wow si ea a spus ca, ba da, sunt wow. Si eu am continuat: Daca astia sunt wow, atunci cum ar fi Radiohead?
Roxi: Daca Radiohead e wow, atunci cum e Metallica?
Eu: As da oricand Metallica pentru Radiohead.
Roxi: Eu as da Radiohead pe Portishead.
Ok..si ajungem la celebrul cliseu "gusturile nu se discuta". Aiurea, ba se discuta zi de zi...de la cum e imbracat unul, pana la pareri despre filme..si tot felul de critici despre cum gandeste cineva. Si pana la urma, la un festival care se vrea a fi tare se pune problema mai presus de gusturi. Sunt convinsa ca cei care se ocupa cu organizarea Bestfestului ar fi gustat una din trupele wow ale lumii, dar trebuie indeplinite multe conditii pentru a aduce pe cineva extraordinar de tare in Romania: bani, programul artistului, conditii tehnice..si apropo de sonorizare...ganditi-va, cei care ati fost, la problemele tehnice pe care le-a avut Morcheeba in timpul concertului anul trecut. Pai cum ar fi sa cada sunetul la Radiohead?
E distanta mare de la Bucuresti la Glastonbury, dar am inaintat si noi cu cativa metri. Chiar apreciez toate concertele care au fost in ultimii 3 ani si faptul ca macar se incearca.
Vreau sa le multumesc celor care i-au adus pe: Muse, Rolling Stones, Depeche, Placebo, Faithless, Deep Purple, Gogol Bordello, Fatboy Slim, lor, pentru ca au venit (scuze fata de cei pe care i-am uitat), lu' mama, prietenilor, pentru ca au fost alaturi de mine si fanilor...lor. Desi am ratat cateva din concertele astea, promit ca voi fi mai buna incepand cu anul acesta.
Apr 11, 2008
Ti-am trimis un sms
Ati observat ca lumea tine foarte mult la mesaje? De la scrisori, biletele, mailuri si cel mai mult, sms-uri, ceea ce e scris parca are un impact mai mare decat vorbele.
In scris ne exprimam mai fluent, mai calm. Chiar daca avem multe de spus, uneori preferam sa dam mesaj. La mesaj mai e si emotia aia ca astepti un raspuns. Sms-ul mi se pare un pic mai personal decat vorbitul la telefon, de aia ma si mir cand aud politicieni sau oameni importanti care vorbesc despre nu stiu ce mesaje si-au dat cu altii. Cum ar fi sa primesti mesaj de la Basescu? Telefonul trece, nu e asa socant. Mesajul ala te obsedeaza, il citesti, il recitesti, il rererecitesti, il intorci pe toate fetele si nu vrei sa il stergi.
Uneori, suntem bantuiti de cuvinte scrise. Versuri, citate, declaratii, anunturi, titluri, toate au un impact mare asupra noastra. Asa si cu mesajele, doar ca astea ne urmaresc mai mult decat e cazul. Mai tineti minte ce mesaje circulau acum cativa ani, alea cu fetele care faceau cu ochiul?:))
Acum in sms-uri rar lipsesc semnele astea ":)" ":P" ":D" - suntem o generatie a emoticonurilor. Am ramas fara cuvinte, or what? Cuvintele nu exprima suficient de mult? Pai se pare ca nu. Una e sa dai un mesaj cu "ok" si alta e sa dai "ok:)", nu? Emoticonurile lasa loc de interpretare, iti trimit o bucatica de emotie.
Si care sunt cele mai importante mesaje? alea de la El/ Ea. Sunt convinsa ca fiecare dintre noi a avut o colectie de mesaje d'astea. Ce sa mai, un pas extrem de important cand vrei sa uiti pe cineva e sa stergi mesajele, nu? Dar degeaba, frate! Pun pariu ca au fost citite de zeci de ori si le stii pe dinafara. E doar o chestie de orgoliu.
Pana la urma conteaza ceea ce ai trait in bucatica aia din puzzle. Nu pozele, nu sms-urile.
"Delete all? YES"
In scris ne exprimam mai fluent, mai calm. Chiar daca avem multe de spus, uneori preferam sa dam mesaj. La mesaj mai e si emotia aia ca astepti un raspuns. Sms-ul mi se pare un pic mai personal decat vorbitul la telefon, de aia ma si mir cand aud politicieni sau oameni importanti care vorbesc despre nu stiu ce mesaje si-au dat cu altii. Cum ar fi sa primesti mesaj de la Basescu? Telefonul trece, nu e asa socant. Mesajul ala te obsedeaza, il citesti, il recitesti, il rererecitesti, il intorci pe toate fetele si nu vrei sa il stergi.
Uneori, suntem bantuiti de cuvinte scrise. Versuri, citate, declaratii, anunturi, titluri, toate au un impact mare asupra noastra. Asa si cu mesajele, doar ca astea ne urmaresc mai mult decat e cazul. Mai tineti minte ce mesaje circulau acum cativa ani, alea cu fetele care faceau cu ochiul?:))
Acum in sms-uri rar lipsesc semnele astea ":)" ":P" ":D" - suntem o generatie a emoticonurilor. Am ramas fara cuvinte, or what? Cuvintele nu exprima suficient de mult? Pai se pare ca nu. Una e sa dai un mesaj cu "ok" si alta e sa dai "ok:)", nu? Emoticonurile lasa loc de interpretare, iti trimit o bucatica de emotie.
Si care sunt cele mai importante mesaje? alea de la El/ Ea. Sunt convinsa ca fiecare dintre noi a avut o colectie de mesaje d'astea. Ce sa mai, un pas extrem de important cand vrei sa uiti pe cineva e sa stergi mesajele, nu? Dar degeaba, frate! Pun pariu ca au fost citite de zeci de ori si le stii pe dinafara. E doar o chestie de orgoliu.
Pana la urma conteaza ceea ce ai trait in bucatica aia din puzzle. Nu pozele, nu sms-urile.
"Delete all? YES"
Apr 10, 2008
The air I breathe
Forest Whitaker - de fiecare data cand vad numele lui intr-un film nu mai imi trebuie altceva ca sa ma convinga sa il vad. Bine, nu toate filmele cu actori buni sunt bune, dar omul asta e foarte tare! L-am mai vazut in "The way of the samurai", in "Phonebooth" si in "Ultimul rege al Scotiei" si n-am regretat. Are un calm si o expresivitate incredibila.
Asa a fost si dupa ce am vazut "The air I breathe" - un film construit dupa un proverb chinezesc, in care viata se bazeaza pe 4 sentimente esentiale: fericire, placere, durere si iubire, sentimente reprezentate de cate un personaj. Pe langa Forest Whitaker, mai joaca si Kevin Bacon, Andy Garcia si Brendan Fraser ( un personaj foarte misto). Vietile lor sunt legate prin mici detalii, esentiale in farmecul filmului.
Filmul nu e genial, dar are schepsis. Merita vazut, mai ales noaptea, in liniste, asa cum l-am vazut si eu.
"Atunci cand un fluture isi paraseste coconul, realizeaza cat de frumos a devenit? Sau inca se mai vede ca fiind doar o omida?"
Nici o
Bai nene, sa nu mai imi faca nimeni observatie ca scriu "nici o", in loc de "nicio". Eu asa am invatat si asa e logic si corect. Ca se plictiseau batranii de la Academie si au zis sa mai schimbe ceva prin limba noastra romana, asta e altceva. Oricum nu m-au convins. Si tind sa cred ca asta e "trendul" in Romania. Anormalul devine normal, pentru ca este foarte des intalnit si sa nu va mire daca peste cativa ani o sa se dea regula sa se scrie "sau intalnit, mam dus, ia-m luat" s.a.m.d.
Apr 8, 2008
Ce meci!
Dupa super meciul Liverpool-Arsenal, toate reactiile incepeau cu "ce" - ce meci! ce fotbal! ce jucatori! ce spectacol! ce fani! si as mai adauga...ce departe suntem noi!
Fotbalul din Anglia a dovedit ca este cel mai spectaculos din lume la ora actuala, ca sutele de scouteri din Anglia nu dau gres cu pustii pe care ii aduc la cluburile mari. S-a ajuns atat de departe incat sa se spuna despre Fabregas ca este un jucator uzat la 21 de ani, dupa ce a jucat 200 de meciuri pentru Arsenal. Italienii n-ar spune, insa, niciodata despre Maldini ca este un jucator uzat la 41 de ani.
Presa din Anglia a fost socata cand Wenger a spus ca Arsenal joaca mai bine dupa plecarea lui Henry. Gerard a ramas la Liverpool, desi avea oferta de la Barcelona. Gerard, cel mai simplu, talentat, muncitor si sufletist capitan din lume, omul care, cu nebunia si increderea lui incredibila a adus cel mai mare succes din istoria lui Liverpool si a produs cea mai spectaculoasa rasturnare de scor din Champions League, Gerard se bucura acum ca un copil, ca unul dintre fanii lui Liverpool.
Arsenal nu are vedete, iar jucatorii nu si-au iesit din minti ca niste disperati dupa ce Liverpool a primit penalti. Tristetea lor este tacuta, simpla, delicata, la fel ca ei si ca marele geniu din spatele lor. Iar lui Rafa ii iese din nou.
Si da, ce meci frumos! Pentru ca ei nu schimba antrenorii ca pe haine, pentru ca ei sunt prieteni, pentru ca nu sunt mahalagii si circari si nici nu pun fotbalul pe seama divinitatii. Pentru ca ei au suflet, diplomatie si inteligenta, mai intai de bani.
Fotbalul din Anglia a dovedit ca este cel mai spectaculos din lume la ora actuala, ca sutele de scouteri din Anglia nu dau gres cu pustii pe care ii aduc la cluburile mari. S-a ajuns atat de departe incat sa se spuna despre Fabregas ca este un jucator uzat la 21 de ani, dupa ce a jucat 200 de meciuri pentru Arsenal. Italienii n-ar spune, insa, niciodata despre Maldini ca este un jucator uzat la 41 de ani.
Presa din Anglia a fost socata cand Wenger a spus ca Arsenal joaca mai bine dupa plecarea lui Henry. Gerard a ramas la Liverpool, desi avea oferta de la Barcelona. Gerard, cel mai simplu, talentat, muncitor si sufletist capitan din lume, omul care, cu nebunia si increderea lui incredibila a adus cel mai mare succes din istoria lui Liverpool si a produs cea mai spectaculoasa rasturnare de scor din Champions League, Gerard se bucura acum ca un copil, ca unul dintre fanii lui Liverpool.
Arsenal nu are vedete, iar jucatorii nu si-au iesit din minti ca niste disperati dupa ce Liverpool a primit penalti. Tristetea lor este tacuta, simpla, delicata, la fel ca ei si ca marele geniu din spatele lor. Iar lui Rafa ii iese din nou.
Si da, ce meci frumos! Pentru ca ei nu schimba antrenorii ca pe haine, pentru ca ei sunt prieteni, pentru ca nu sunt mahalagii si circari si nici nu pun fotbalul pe seama divinitatii. Pentru ca ei au suflet, diplomatie si inteligenta, mai intai de bani.
Apr 7, 2008
Pe dos
O reclama foarte tare la o noua linie de imbracaminte sport: AICI
De fapt, totul tine de niste conventii sociale. Daca am merge cu totii dezbracati pe strada si ar aparea unul imbracat, el ar fi ciudatul. Cum era si inainte, dealtfel, in salbaticie.
Pe principiul asta se fac si actiunile de genul..haideti sa stingem cu totii luminile in seara asta.
Ce ar fi sa facem o conventie sa nu mai intre nimeni pe mess timp de o luna?
De fapt, totul tine de niste conventii sociale. Daca am merge cu totii dezbracati pe strada si ar aparea unul imbracat, el ar fi ciudatul. Cum era si inainte, dealtfel, in salbaticie.
Pe principiul asta se fac si actiunile de genul..haideti sa stingem cu totii luminile in seara asta.
Ce ar fi sa facem o conventie sa nu mai intre nimeni pe mess timp de o luna?
Apr 6, 2008
The taste of freedom
Asa cum ziceam in alt post, nimic nu se compara cu aerul din Vama. Si o mai spun o data: nimic nu se compara cu aerul din Vama.
Am fost acum, cu mai putin de o luna inainte de 1 mai si am simtit prima extrema - chill total, linistea dinaintea furtunii.
Vero m-a certat ca n-am asteptat sa mergem de 1 mai prima data si ca acum n-o sa mai am acelasi entuziasm. Gresit! :D O sa fiu la fel de entuziasmata de fiecare data cand ne apropiem de locul ala magic. Deja mi-e dor.
Urmeaza cealalta extrema. AMR 25
Apr 5, 2008
Noaptea in Bucuresti
Oficial m-am saturat de cluburile din Bucuresti! Si sa le luam in ordine:
Batranul Fire, in care mergeam pe vremea liceului, arata la fel ( de urat) ca atunci, desi atunci nu prea conta, pentru ca macar ne placea muzica si era lumea ok. Acum insa, sunt foarte multe persoane dubioase, brunete, in genul celor care stau pe bordurile de pe Lipscani. E drept, n-am mai fost de vreo juma' de an acolo, de cand i s-a furat geanta lui Roxi. Am inteles ca jos s-ar fi renovat, dar parca tot n-am tragere de inima sa mai merg acolo.
B 52 - cred ca are cele mai putine puncte slabe dintre cele despre care voi vorbi, dar, totusi, nu sunt de ignorat. Pana de curand, muzica era aceeasi de vreo 3 ani. Acum s-a schimbat, sunt foarte multe remixuri si se indreapta putin spre electro. Lumea - din ce in ce mai mica in varsta, adica da, sunt foarte multi pustani care se imbata ca prostii si nu sunt funny deloc. Si revenind la muzica, nu stiu exact unde e problema, dar e plictisitoare dupa primele doua ore asa.
Expirat - foooooarte aglomerat frate!!! mult prea aglomerat! Muzica e tare, desi playlistul e acelasi mereu si e riscant sa mergi foarte des. Personajele sunt interesante, barmanii de treaba, multi cunoscuti, dar degeaba. Daca te intalnesti cu cineva nu poti sa te opresti sa schimbi 3 cuvinte pentru ca te ia valul de oameni care sunt intr-o continua miscare, plimbare si frecare care te exaspereaza. Acolo nu exista dans liber, e o miscare chinuita cu o mana intr-o parte..picioarele printre alte picioare, ma rog, intelegeti voi.
Otherside - e o alternativa la Expirat, deschis langa si se poate face trece dintr-unul in altul. Arata dragut, au o aerisire foarte bine pusa la punct si nici nu e aglomerat la maxim. Totusi, ce e cel mai important, muzica, nu prea e genul meu. O tin in electro, drum&base, minimal si chestii de genul asta care te fac sa o iei razna daca stai o noapte intreaga acolo. Adica e ok muzica, nu ca e naspa, dar nu cred ca e ok pentru o noapte de dans.
Twice - clar nu e genul meu, dar am nimerit de vreo 3 ori acolo. Ca nu am rezistat foarte mult, e evident. Am trecut aseara pe acolo, niste colegi de munca au ramas, dar cand am vazut ce indivizi dubiosi intrau acolo, am zis no way! nici macar de dragul colegilor nu merita.
Fucsia - un club micut, care arata ok, oamenii nu sunt chiar dubiosi, dar muzica, din nou, nu e genul meu. House si tot felul de remixuri - muzica de tuci-tuci. Am fost de cateva ori acolo, nu m-am distrat, dar nu e chiar horror sa spun ca n-o sa ma mai duc niciodata.
Frame - foarte dragut ca barulet, cam slab pentru club. Adica se mai danseaza din cand in cand, dar noaptea nu prea e lume. Deci extremele nu sunt bune - nici aglomeratia, dar nici sa fie pustiu. Muzica nu e prea dansanta, e ok aia pentru chill, repet, Frame e foarte dragut ca barulet.
Club A - n-am mai fost de mult timp acolo si nici nu cred ca o sa ma duc prea curand. E prafuit asa, invechit si ca muzica si ca decor, de multe ori aglomerat si parca nu are nici un punct forte pentru care sa revin acolo.
Altele - din categoria celor in care am fost, dar n-o sa ma mai duc niciodata, sau n-am fost pentru ca stiam din start ca as fi total iesita din decor acolo, ori cele in care am fost o data, sau de doua ori si despre care o sa vorbesc altadata.
Ok, acestea fiind zise, ma duc pana la mare, dupa o noapte in care am trecut prin Barfly, aproape de Twice si cateva ore in Expirat. Nimic nu se compara cu aerul din Vama.
Cheers!
Batranul Fire, in care mergeam pe vremea liceului, arata la fel ( de urat) ca atunci, desi atunci nu prea conta, pentru ca macar ne placea muzica si era lumea ok. Acum insa, sunt foarte multe persoane dubioase, brunete, in genul celor care stau pe bordurile de pe Lipscani. E drept, n-am mai fost de vreo juma' de an acolo, de cand i s-a furat geanta lui Roxi. Am inteles ca jos s-ar fi renovat, dar parca tot n-am tragere de inima sa mai merg acolo.
B 52 - cred ca are cele mai putine puncte slabe dintre cele despre care voi vorbi, dar, totusi, nu sunt de ignorat. Pana de curand, muzica era aceeasi de vreo 3 ani. Acum s-a schimbat, sunt foarte multe remixuri si se indreapta putin spre electro. Lumea - din ce in ce mai mica in varsta, adica da, sunt foarte multi pustani care se imbata ca prostii si nu sunt funny deloc. Si revenind la muzica, nu stiu exact unde e problema, dar e plictisitoare dupa primele doua ore asa.
Expirat - foooooarte aglomerat frate!!! mult prea aglomerat! Muzica e tare, desi playlistul e acelasi mereu si e riscant sa mergi foarte des. Personajele sunt interesante, barmanii de treaba, multi cunoscuti, dar degeaba. Daca te intalnesti cu cineva nu poti sa te opresti sa schimbi 3 cuvinte pentru ca te ia valul de oameni care sunt intr-o continua miscare, plimbare si frecare care te exaspereaza. Acolo nu exista dans liber, e o miscare chinuita cu o mana intr-o parte..picioarele printre alte picioare, ma rog, intelegeti voi.
Otherside - e o alternativa la Expirat, deschis langa si se poate face trece dintr-unul in altul. Arata dragut, au o aerisire foarte bine pusa la punct si nici nu e aglomerat la maxim. Totusi, ce e cel mai important, muzica, nu prea e genul meu. O tin in electro, drum&base, minimal si chestii de genul asta care te fac sa o iei razna daca stai o noapte intreaga acolo. Adica e ok muzica, nu ca e naspa, dar nu cred ca e ok pentru o noapte de dans.
Twice - clar nu e genul meu, dar am nimerit de vreo 3 ori acolo. Ca nu am rezistat foarte mult, e evident. Am trecut aseara pe acolo, niste colegi de munca au ramas, dar cand am vazut ce indivizi dubiosi intrau acolo, am zis no way! nici macar de dragul colegilor nu merita.
Fucsia - un club micut, care arata ok, oamenii nu sunt chiar dubiosi, dar muzica, din nou, nu e genul meu. House si tot felul de remixuri - muzica de tuci-tuci. Am fost de cateva ori acolo, nu m-am distrat, dar nu e chiar horror sa spun ca n-o sa ma mai duc niciodata.
Frame - foarte dragut ca barulet, cam slab pentru club. Adica se mai danseaza din cand in cand, dar noaptea nu prea e lume. Deci extremele nu sunt bune - nici aglomeratia, dar nici sa fie pustiu. Muzica nu e prea dansanta, e ok aia pentru chill, repet, Frame e foarte dragut ca barulet.
Club A - n-am mai fost de mult timp acolo si nici nu cred ca o sa ma duc prea curand. E prafuit asa, invechit si ca muzica si ca decor, de multe ori aglomerat si parca nu are nici un punct forte pentru care sa revin acolo.
Altele - din categoria celor in care am fost, dar n-o sa ma mai duc niciodata, sau n-am fost pentru ca stiam din start ca as fi total iesita din decor acolo, ori cele in care am fost o data, sau de doua ori si despre care o sa vorbesc altadata.
Ok, acestea fiind zise, ma duc pana la mare, dupa o noapte in care am trecut prin Barfly, aproape de Twice si cateva ore in Expirat. Nimic nu se compara cu aerul din Vama.
Cheers!
Apr 4, 2008
Audi
Una din cele mai bune antireclame pe care le-am vazut. O stiu de acum doi ani, de la Noaptea Devoratorilor de Publicitate si acum am regasit-o. Simpla, eleganta, scurta si cu schepsis. O gasiti aici.
Si apropo de Noaptea Devoratorilor, mi-am adus aminte de o chestie spusa de Dan Chisu la una dintre deschideri: "Filmul intrerupe publicitatea, nu invers" :)
Si apropo de Noaptea Devoratorilor, mi-am adus aminte de o chestie spusa de Dan Chisu la una dintre deschideri: "Filmul intrerupe publicitatea, nu invers" :)
Resurrecting the Champ
Sunt putini care au auzit de filmul asta, care nu prea a avut parte de nominalizari la marile festivaluri de film. Chiar si asa, daca va pica in mana, nu-l ocoliti. Daca nu va pica, atunci cautati-l! Daca va place sportul sau jurnalismul, ori ambele, cu atat mai mult trebuie sa il vedeti. Daca va mai place si de Samuel L. Jackson sau de Josh Hartnett, atunci sunt convinsa ca o sa apreciati si mai mult filmul asta.
"Resurrecting the Champ" este inspirat dintr-o poveste reala. Un tanar ziarist sportiv aflat in cautarea gloriei da peste un om al strazii, care pretinde ca este un fost mare boxer, Bob Satterfield. Ziaristul il convinge sa vorbeasca despre viata sa si scrie un reportaj excelent cu care da lovitura. Totul se darama apoi si face buuufff. Nu vreau sa povestesc mai multe, pentru ca merita sa va uitati si voi.
Persoana care mi l-a recomandat a zis ca s-a gandit la mine cand l-a vazut.
Si da, m-am identificat in anumite momente cu ziaristul tanar, plin de entuziasm si, din cauza asta, adeseori naiv. Mai am multe de invatat, iar cu filmul asta cred ca am mai facut un pas inainte.
Si inca un film cu Josh Hartnett, care...e ceva..asaaaaaa :))
Apr 2, 2008
Saw IV
Nu sunt fana a filmelor horror, dar seriile Saw si Final Destination sunt niste exceptii. Daca scenele de o cruzime infioratoare te fac sa iti pui mana la ochi (cel putin pe mine), firul psihologic este foarte tare, la fel ca si regia si montajul, care te fac sa te uiti pana la capat... la Saw 1, 2, 3... si de cateva zile a aparut si 4.
Initial, Saw 4 a fost interzis in cinematografele din Romania de Comisia de rating, din cauza "scenelor cu continut excesiv de cruzime si sadism”. Firma care avea drepturile de difuzare a facut apel la Centrul National al Cinematografiei si pana la urma au dres-o - interzis sub 18 ani si difuzat dupa 20.00. Zis si facut. Cand ne-am luat bilete, mie mai sa-mi ceara buletinul, ca sa fie siguri ca am 18 ani.
Saw 4 continua planul diabolic, desi in saw 3 Miezul moare. Ei bine, la autopsie i se gaseste in stomac o alta casetuta cu o inregistrare. Ce urmeaza? merita vazut. Ma oftic totusi ca si a 4-a parte are tot final deschis. Poate ca ar fi prea mult si fara farmec un Saw 5, but...you may never know. O sa ma uit oricum si la 5.
Apr 1, 2008
Mereu
Am intalnit cu totii cupluri frumoase, pe care ti-e drag sa le privesti, care te bucura cu fericirea lor. Doi oameni pe care ti-e greu sa ii vezi separat, doi oameni care se iubesc si sunt simpatici chiar si cand se cearta, pentru ca stii ca mereu se vor impaca.
Dar, cuvintele astea...gen "mereu" sunt foarte periculoase. Imi pare rau cand mereu se transforma in ieri. Imi pare rau ca mereu suntem dezamagiti. Imi pare rau ca exista expresia aia "nu fi trist ca s-a terminat, fii bucuros ca s-a intamplat". Nu e decat o amagire. De ce trebuie sa se termine?
Pentru ca, pe viitor, o sa ne fie mai bine asa, ar zice unii, condusi de ratiune pana in maduva oaselor.
Nu ca as sti cum e peste 20, dar cred ca iubirile din jurul varstei de 20 sunt cele mai frumoase. Soarele straluceste chiar si cand ploua, zambesti, speri, esti aiurit, "esti turc?" - "da".
De la primele joburi, deja incepe sa bata si putin vantul, ba cate o bruma, ba o furtuna. Nu credeam ca serviciul e atat de important. De la muncitorul care trece pe la carciuma dupa ce iese de la munca si se cearta cu nevasta acasa, pana la un om care lucreaza in conditii de stres maxim, care n-are program fix si nu il mai crede iubita ca de fapt il tin aia la munca si paranoia unora ca prietena se imbraca prea frumos cand se duce la munca...toate tampeniile astea ne afecteaza mai mult decat ne-am dori sau decat am crede.
Avem responsabilitati, suntem mai maturi, ne preocupa mai mult cum ne imbracam, zambim fals, cand e nevoie. Castigam bani si nu mai avem timp sa ii cheltuim pe distractiile pentru care inainte nu prea aveam bani. Suntem constant obositi si nu mai avem rabdare. Surprizele nu mai sunt la fel de ingenioase ca inainte, sau nu mai sunt deloc. Discutiile sunt despre serviciu, despre mancare, despre program si timp. Telefonul tine locul atingerilor. Tactilul se transforma in cuvinte sau sunete, care se aud din ce in ce mai incet.
Ne-am pierdut.
Dar, cuvintele astea...gen "mereu" sunt foarte periculoase. Imi pare rau cand mereu se transforma in ieri. Imi pare rau ca mereu suntem dezamagiti. Imi pare rau ca exista expresia aia "nu fi trist ca s-a terminat, fii bucuros ca s-a intamplat". Nu e decat o amagire. De ce trebuie sa se termine?
Pentru ca, pe viitor, o sa ne fie mai bine asa, ar zice unii, condusi de ratiune pana in maduva oaselor.
Nu ca as sti cum e peste 20, dar cred ca iubirile din jurul varstei de 20 sunt cele mai frumoase. Soarele straluceste chiar si cand ploua, zambesti, speri, esti aiurit, "esti turc?" - "da".
De la primele joburi, deja incepe sa bata si putin vantul, ba cate o bruma, ba o furtuna. Nu credeam ca serviciul e atat de important. De la muncitorul care trece pe la carciuma dupa ce iese de la munca si se cearta cu nevasta acasa, pana la un om care lucreaza in conditii de stres maxim, care n-are program fix si nu il mai crede iubita ca de fapt il tin aia la munca si paranoia unora ca prietena se imbraca prea frumos cand se duce la munca...toate tampeniile astea ne afecteaza mai mult decat ne-am dori sau decat am crede.
Avem responsabilitati, suntem mai maturi, ne preocupa mai mult cum ne imbracam, zambim fals, cand e nevoie. Castigam bani si nu mai avem timp sa ii cheltuim pe distractiile pentru care inainte nu prea aveam bani. Suntem constant obositi si nu mai avem rabdare. Surprizele nu mai sunt la fel de ingenioase ca inainte, sau nu mai sunt deloc. Discutiile sunt despre serviciu, despre mancare, despre program si timp. Telefonul tine locul atingerilor. Tactilul se transforma in cuvinte sau sunete, care se aud din ce in ce mai incet.
Ne-am pierdut.
Are you british in bed?
Un test super caterinca. O porcarie care m-a amuzat teribil. You should try it! Ce nationalitate ai in pat?:)))
Mie mi-a iesit taiwanese:))
Mie mi-a iesit taiwanese:))
Subscribe to:
Posts (Atom)