Mar 19, 2009

Ce fac altii cand noi dormim

Am scris mai demult un articol rautacios despre paznicii de la metrou si acum simt nevoia sa revin asupra lui.

Acum cateva seri asteptam pe cineva in pasaj la universitate si m-am dus spre intrarea la metrou, ca era mai cald acolo (ca aurolacii). Era aproape 12 noaptea si nu mai treceau decat cativa rataciti care sperau sa mai prinda metrouul. Si mai era paznicul - un nene firav, cam pe la 40 de ani, cu caciula pe cap si cu ochii rosii-rosii.

" - E mai cald aici, nu?
- Eu: Da...astept pe cineva si in pasaj e frig rau.
- Eh, acum e bine, dar am prins niste nopti...mama, mama..ce frig era.
- Nu stiu cum rezistati aici...
- Ce sa facem, domnisoara? E bine ca il avem si p'asta.
- Lucrati 24 cu 48?
- Da...si fac naveta de la Calarasi. Ma trezesc pe la 3 noaptea ca sa ajung aici dimineata la 7, cand se schimba turele. Pana a doua zi la 7 cand ma schimba colegu'.
- :|........dar ati incercat sa cautati altceva? In Calarasi nu sunt posturi pentru paznici? Sau sa faceti altceva..nsuh..
- E greu domnisoara, mai ales acum...nu mai angajeaza nimeni. Ce sa fac? sa stau pe pensia lu' aia batrana? Asa castig si eu 10 milioane. Nevasta-mea e vanzatoare la un magazin. Mai ia si ea 7-8 milioane. Asta e, tre sa ne descurcam...
- Da, va inteleg...dar o sa va imbolnaviti. Macar daca ati fi in alta parte, la o banca, la o farmacie. Aici parca e cel mai greu...
- Ne mai schimba statiile din cand in cand.
- :|
- M-am obisnuit. Noaptea ma mai bag aici...( intr-o camaruta de langa aia de foto) si atipesc pana cand vine colega sa-i deschid casa. Mai greu e cand raman fara tigari...dar si asa, incerc sa ma las. 60 de mii pe zi...de unde atata?
( primesc mesaj, ma astepta in pasaj)
Da, e greu... Haideti ca a venit, mi-a parut bine. Serviciu usor!
- Numai bine, domnisoara. Aveti grija!"

Si apoi m-am gandit la ce scrisesem initial despre ei. Mi-a parut rau.
Imi era asa mila de el...
Si de fiecare data cand trec pe acolo imi aduc aminte de el. De unde vine el...si cum sta singur noaptea la metrou, cand dispar brusc miile de oameni care mai ca se calca in picioare in timpul zilei, cand noi stam cu cei dragi, ne distram prin cluburi sau o ardem aiurea pur si simplu..ooooh, sau DORMIM, ceva ce el face de 3 ori mai rar decat noi.
E drept, si-a facut-o cu mana lui...
Dar, e usor sa judecam dupa aparente. De fapt, doar dupa aparente judecam in general. Vorba ceea..cine stie ce-o fi in sufletul omului?

3 comments:

Anonymous said...

asta trebuie sa ajunga pe hobbydater.wordpress.com, la rubrica "La o vorba cu..." :)))

Alex T. said...

ar fi mers, dar nu vrea sa pun acolo tot ce scriu pe blogul meu :D

Anonymous said...

Multumesc pentru un blog interesant